Cat mananca un porc pana la 100 kg?

Acest text raspunde detaliat la intrebarea cat mananca un porc pana la 100 kg, folosind date si intervale actuale din practica fermelor comerciale si din literatura tehnica 2024–2025. Vei gasi calcule, factori de influenta, costuri si recomandari validate la nivel de industrie, cu trimitere la organisme precum FAO, EFSA, FEFAC, Eurostat si autoritati nationale (ANSVSA, MADR). Scopul este sa poti estima realist consumul total de furaje si sa identifici metode concrete pentru a-l optimiza fara a compromite sanatatea si performanta animalului.

Cat mananca un porc pana la 100 kg?

Raspunsul scurt, sintetizat din date operative ale industriei suine 2024–2025: un porc crescut de la intarcare (circa 7–8 kg) pana la 100 kg consuma in mod tipic intre 240 si 320 kg de furaj complet, cu o medie frecvent raportata intre 260 si 290 kg pe individ. Amplitudinea intervalului depinde de raportul de conversie a hranei (FCR), de sporul mediu zilnic (ADG), de reteta si calitatea furajului, de conditiile de mediu si de genetica. In ferme comerciale moderne din UE, valorile FCR in fazele de crestere si finisare sunt de obicei intre 2.6 si 3.0, iar ADG-ul la scroafe terminale moderne cu purcei hibrizi se situeaza adesea intre 800 si 950 g/zi. Toate aceste cifre, coroborate cu evolutia preturilor la cereale si proteina din 2024–2025 (raportari FEFAC si statistici comerciale), confera un context actual pentru estimari.

Ca ordine de marime, impartirea pe faze arata astfel: prestarter si starter (pana la ~25 kg) necesita de regula 25–40 kg de furaj; faza grower (~25–60 kg) consuma aproximativ 80–110 kg; faza finisher (~60–100 kg) atrage 120–170 kg. Suma acestor volume, tinand cont de pierderi minore la hranitori si de variatia in retete, te aduce spre 260–290 kg la un porc bine ingrijit. Daca intarci tarziu sau incepi calculul de la 10–12 kg, totalul pana la 100 kg se micsoreaza usor, pentru ca o parte din cresterea initiala are loc in maternitate ori in perioada de alaptare.

Date actuale de industrie confirma si factorii externi majori. EFSA si FAO atrag atentia ca stresul termic si calitatea apei pot modifica aportul voluntar de furaj: la temperaturi peste zona termoneutrala, porcii reduc ingestia; sub prag, o cresc, dar cu eficienta energetica mai slaba. In practica, pentru porcii 60–100 kg, zona termoneutrala utilizata de ghidurile europene este in general 16–20/22 C; abaterile de 1 grad peste optim pot scadea ingestia cu 1–2% si pot slabi FCR cu cateva puncte procentuale. In acelasi timp, securitatea furajelor (monitorizarea micotoxinelor, incluzand DON si ZEN, gestionata in UE sub indrumarile EFSA si ANSVSA) sustine stabilitatea consumului si prevenirea variatiilor nejustificate. In concluzie operativa, daca planifici 270–300 kg de furaj complet pentru un exemplar bine gestionat, ramai intr-o marja prudenta si actuala pentru 2024–2025.

Etapele de hranire de la intarcare la 100 kg si consumul estimat pe faze

Cand vorbim despre cat mananca un porc pana la 100 kg, este util sa privim pe faze de nutritie, deoarece cerintele energetice, nivelurile de proteina si aminoacizi, ritmul de crestere si chiar textura furajului difera semnificativ. In etapa prestarter si starter (de la ~7–8 kg la 20–25 kg), furajele sunt mai concentrate in proteina si aminoacizi esentiali (lizina, metionina+cistina, treonina, triptofan) si au densitate energetica ridicata pentru a sustine un ADG ridicat si pentru a depasi stresul intarcarii. In aceasta perioada, un purcel poate consuma 25–40 kg de furaj, in functie de varsta la intarcare si de calitatea managementului (microclimat, apa, densitate). In etapa grower (25–60 kg), structura retetei se schimba: energia metabolizabila ramane ridicata, insa proteina bruta si aminoacizii esentiali se ajusteaza, intrucat cerintele pe unitatea de greutate se reduc gradual; consumul pe aceasta faza se grupeaza adesea intre 80 si 110 kg. Ultima faza, finisher (60–100 kg), reprezinta cea mai mare parte a volumului de furaj: aportul zilnic creste pana la 2.6–3.2 kg/zi, iar totalul fazei poate atinge 120–170 kg, in special daca temperaturile exterioare sunt moderate si porcii se afla in zona lor de confort termic.

In 2024–2025, fermele europene care practica hranirea pe mai multe faze (3–5 amestecuri distincte) raporteaza, in benchmarking-urile interne si in literatura sintetizata de FEFAC, o imbunatatire a FCR cu 2–5% fata de schemele in 2 faze. De asemenea, adaptarea granulatiei (rasnire 600–800 microni) si utilizarea peletizarii pot reduce pierderile la hranitori si pot creste digestibilitatea, imbunatatind aportul efectiv si conversia. Este esential si accesul constant la apa curata, cu un raport apa:fura j in jur de 2.5–3.0:1, deoarece restrictia apei scade ingestia si creste riscul de tulburari gastrointestinale.

Puncte cheie pe faze (intervale tipice):

• Prestarter/Starter (~7–25 kg): 25–40 kg furaj total; aport zilnic 0.4–1.1 kg; FCR de faza 1.4–1.8; accent pe palatabilitate, proteina si aminoacizi.
• Grower (~25–60 kg): 80–110 kg furaj total; aport zilnic 1.5–2.2 kg; FCR de faza 2.3–2.8; ajustare treptata a proteinei si energiei.
• Finisher (~60–100 kg): 120–170 kg furaj total; aport zilnic 2.6–3.2 kg; FCR de faza 2.9–3.3; control strict al fibrelor si energiei.
• Total estimat intarcare–100 kg: 240–320 kg, frecvent 260–290 kg in sisteme bine gestionate, conform intervalelor 2024 din practica europeana.
• Durata: circa 110–140 zile post-intarcare pentru a atinge 100 kg, cu ADG 800–950 g/zi in sistemele comerciale performante.

Calculul pas cu pas: cum estimezi necesarul total de furaje pentru un porc pana la 100 kg

Estimarile solide pornesc din trei parametri: greutatea initiala (de regula 7–8 kg post-intarcare), tinta de greutate (100 kg), si performantele zise ADG (sporul mediu zilnic) si FCR (raportul de conversie a furajelor). In industrie, FCR nu este constant pe toata perioada, ci se agraveaza usor pe masura ce porcul creste; de aceea, un FCR agregat pe tot intervalul este de obicei o medie ponderata a fazelor starter, grower si finisher. Sa construim doua scenarii comune din 2024–2025: unul pentru o ferma comerciala bine optimizata si unul pentru o gospodarie cu management mediu.

Scenariu A (ferma optimizata): intarcare la 7.5 kg, ADG mediu 900 g/zi, zile pana la 100 kg ≈ (100–7.5)/0.9 ≈ 103 zile efective de ingrasare, rotunjit la 110–115 zile incluzand adaptari si variatii. FCR agregat vizat: 2.75–2.85. Greutatea neta castigata ≈ 92.5 kg. Furaj total ≈ 92.5 × 2.8 ≈ 259 kg (interval 255–270 kg). Daca introducem micro-imbunatatiri (peletizare, enzime, apa si microclimat optim), este realist un total de 250–265 kg. Scenariu B (gospodarie medie): intarcare la 8 kg, ADG 800 g/zi, durata ≈ 115–130 zile, FCR agregat 3.0–3.2. Greutate castigata ≈ 92 kg; furaj total ≈ 92 × 3.1 ≈ 285 kg (interval 280–300 kg). Diferenta de 20–40 kg furaj intre scenarii apare din densitatea energetica, calitatea ingredientelor, pierderi la hranitori, temperatura si sanatate intestinala.

Un mod practic de calcul este sa imparti cresterea in 3 faze cu FCR de faza si sa le ponderezi. Exemplu: 7.5–25 kg (castig 17.5 kg la FCR 1.6) → ≈ 28 kg furaj; 25–60 kg (35 kg la FCR 2.5) → ≈ 88 kg; 60–100 kg (40 kg la FCR 3.2) → ≈ 128 kg; total ≈ 244 kg, la capatul eficient al intervalului. In practici reale, adaugi 5–10% pentru pierderi, variabilitate si conditii mai putin ideale, ajungand la 260–270 kg in ferme bine conduse. Difuzia rezultatelor in 2024–2025 arata ca o marja planificata de 10–15 kg furaj per porc este prudenta pentru a absorbi oscilatiile sezoniere ale temperaturii si umiditatii, precum si variatiile in calitatea loturilor de cereale si sroturi. In orice estimare, nu uita sa incluzi apa: un raport apa:furaj de 2.5–3.0:1 sustine ingestia si digestibilitatea, iar debitul niplu-lor la minim 1 litru/min la finalizare evita constrangerile de aport.

Factori care influenteaza consumul: genetica, temperatura, densitatea in adapost, sanatate

Chiar daca formulezi perfect reteta, cat mananca efectiv un porc pana la 100 kg depinde mult de factorii de mediu si management. Genetica moderna are potential pentru ADG de 900–1000 g/zi in crestere si finisare, dar doar daca sunt asigurate temperatura, aerisirea, spatiul, igiena, si daca furajul ramane stabil microbiologic. EFSA si FAO subliniaza ca stresul termic este unul dintre cei mai mari inamici ai ingestiei voluntare: peste zona termoneutrala, porcul reduce consumul pentru a diminua caldura metabolica. In practica, pentru porcii 60–100 kg, o fereastra de 16–20/22 C este folosita pe scara larga in UE; fiecare grad peste optim poate reduce ingestia cu aproximativ 1–2% si poate deteriora FCR cu 2–4%. Umiditatea ridicata (>70–75%) amplifica disconfortul; ventilatia si viteza aerului trebuie ajustate astfel incat sa nu produca curenti reci pe animale, dar sa evacueze vapori si gaze (NH3, CO2).

Spatiul si densitatea sunt, de asemenea, cruciale; valori sub pragurile recomandate (ghiduri europene de bunastare) reduc aportul prin competitie, in special la hranitori si adapatori. O rata de hranitori de 1 la 10–12 porci in crestere si 1 la 8–10 in finisare, cu acces ad libitum, este frecvent utilizata pentru a minimiza conflictele. Calitatea apei, masurata prin duritate, pH si sarcina microbiana, conditioneaza apetitul si sanatatea intestinala; restrangerea apei reduce consumul de furaje si sporeste riscul de constipatie si ulcere gastrice, mai ales la furaj fin macinat.

Factori majori si impact estimat (intervale practice 2024–2025):

• Temperatura in adapost: +1 C peste optim poate scadea ingestia cu 1–2% si creste FCR cu 2–4% la 60–100 kg.
• Calitatea apei: reducerea debitului sub 0.8–1.0 l/min la finisare poate taia consumul cu 5–10% si creste riscul de tulburari digestive.
• Densitatea: subdimensionarea spatiului si a hranitorilor reduce aportul voluntar cu 5–15% prin competitie.
• Sanatatea intestinala si micotoxinele: expunerea la DON peste 0.9 mg/kg in hrana (valoare orientativa UE) scade ingestia si performanta.
• Genetica si varsta la intarcare: linii hibride moderne si intarcare la 26–28 zile gestioneaza mai bine tranzitia si ating ADG mai ridicat.

Un alt determinant important este stabilitatea furajului: depozitarea corecta (umiditate boabe arte 13–14%, temperatura controlata), controlul daunatorilor si utilizarea acizilor organici pentru a limita dezvoltarea microbiana pot mentine palatabilitatea si siguranta. ANSVSA, in concordanta cu regulamentele europene, recomanda monitorizarea contaminantilor (micotoxine, metale grele, reziduuri) si trasabilitate pe lant; respectarea acestor cerinte mentine consistenta ingestiei si evita socurile de performanta. In sezonul cald, adaptarea densitatii energetice (cresteri moderate de grasimi in reteta) poate compensa ingestia mai mica; in sezonul rece, izolatia si preincalzirea spatiilor sunt preferabile cresterii brute a aportului, pentru a nu compromite eficienta energetica.

Compozitia furajelor si impactul asupra FCR: energie, proteina, aminoacizi esentiali, fibre

Arhitectura retetei determina cat de mult mananca porcul pentru a ajunge la 100 kg, dar si cat de eficient transforma furajul in greutate. In 2024–2025, retetele europene pentru suine se bazeaza in principal pe porumb si grau ca surse de energie, cu sroturi proteice (soia, rapita, floarea-soarelui) si aditivi functionali (enzime, acizi organici, fitaza). Energia metabolizabila tipica pentru amestecurile grower/finisher se situeaza intre 12.8 si 13.6 MJ/kg, iar proteina bruta, in functie de faza, intre 14 si 19%, cu accent pe lizina digestibila. Necesarele de lizina digestibila (SID) scad odata cu cresterea greutatii: tipic 9–11 g/kg in starter, 7–9 g/kg in grower si 6–8 g/kg in finisher, in functie de ADG tintit si de potentialul genetic. Un deficit de aminoacizi esentiali reduce ADG si creste FCR; un exces mare creste costul si excretia azotului, fara beneficii proportionale.

Enzimele (xilanaze, beta-glucanaze) imbunatatesc utilizarea cerealelor bogate in NSP, in timp ce fitaza elibereaza fosfor din acidul fitic, permitand reducerea fosforului anorganic si a costului, si scazand excretia de P. Metaanalize si rapoarte de practica industriala 2020–2024 indica imbunatatiri ale FCR cu 2–6% cand enzimele sunt dozate corect si retetele sunt bine echilibrate. Peletizarea, utilizata pe scara larga in 2024, sporeste densitatea si digestibilitatea si reduce sortarea la hranitor; imbunatatirea FCR raportata este frecvent 3–8% fata de faina simpla, dar necesita controlul granulatiei pentru a evita ulcerele (tinta 600–800 microni, cu evitarea excesului de faina sub 400 microni).

Elemente de compozitie cu impact direct:

• Energie metabolizabila: 12.8–13.6 MJ/kg in grower/finisher; densitatea energetica ridicata permite aport zilnic ceva mai mic la acelasi ADG.
• Lizina digestibila (SID): 9–11 g/kg in starter, 7–9 g/kg in grower, 6–8 g/kg in finisher; raportata la energia furajului (g/MJ) pentru precizie.
• Raport PD/energia: echilibrul aminoacizi-energie decide FCR; dezechilibrul creste consumul specific.
• Fibre si NSP: niveluri excesive scad densitatea energetica si pot creste ingestia fara crestere eficienta in greutate.
• Adjuvanti tehnologici: enzime, emulsificatori, acizi organici pot imbunatati FCR cu 2–6% in functie de reteta si materii prime.

Securitatea si calitatea materiilor prime raman strategice. UE, sub coordonarea EFSA si a autoritatilor nationale (in Romania, ANSVSA), mentine valori orientative pentru micotoxine: de exemplu, pentru DON in furaj complet de porci se foloseste frecvent pragul orientativ de 0.9 mg/kg. Depasirea acestor nivele conduce la scaderea ingestiei, la tulburari digestive si la cresterea FCR. De asemenea, echilibrul electrolitic (Na, K, Cl) si mineralele (Ca, P, Zn) trebuie dozate pentru a sustine metabolismul; fitaza permite reducerea P anorganic cu 0.5–1.5 g/kg, cu efecte pozitive atat in cost, cat si in sustenabilitate. In sinteza, o reteta corect balansata reduce cu 10–30 kg furaj total pe cap pana la 100 kg, fata de retete neoptime, conform experientei de teren 2024–2025 si ghidurilor industriei.

Costuri in 2024–2025: cat te costa hrana pana la 100 kg si cum optimizam

Preturile furajelor si materiei prime au ramas volatile in 2024–2025, dar un cadru orientativ pentru Romania si UE Centrale poate fi formulat din rapoartele de piata FEFAC si din cotatiile comerciale curente: porumb 200–240 EUR/t (aprox. 1.0–1.2 RON/kg la un curs de 5 RON/EUR), grau 210–250 EUR/t (1.05–1.25 RON/kg), srot de soia 450–520 EUR/t (2.25–2.60 RON/kg), furaj complet grower/finisher 1.6–2.2 RON/kg in functie de reteta, volum si forma (faina vs peleti). Pe aceste repere, costul de furaj pentru a duce un porc la 100 kg variaza substantial cu FCR-ul si calitatea retetei. De pilda, la un FCR agregat 2.8 si un pret mediu furaj 1.9 RON/kg, costul pe kg spor in greutate este ≈ 5.32 RON; pentru o crestere neta de ~92 kg (de la 8 la 100 kg), costul strict al furajului este in jur de 490–520 RON per cap. Daca FCR se degradeaza la 3.1 si furajul costa 2.1 RON/kg, costul urca spre ≈ 598–620 RON.

Un alt unghi: pleci de la consum total. Scenariu eficient 260–270 kg furaj × 1.9 RON/kg = 494–513 RON; scenariu mediu 280–300 kg × 2.0 RON/kg = 560–600 RON. Diferența intre scenarii poate depasi 100 RON per porc, iar intr-o ferma de 1000 de capete aceasta se transforma in 100.000 RON diferenta pe ciclu. De aceea, optimizarile tehnice mici (pelletizare, enzime, controlul apei, ventilatie corecta) devin economii mari. Eurostat a raportat in 2023–2024 o presiune pe marja in sectorul suin european din cauza costurilor furajelor si energiei; 2025 aduce stabilizari partiale, dar eficienta ramane factor critic.

Leviere practice de cost (orientari 2024–2025):

• Pelletizare si granulatie controlata: imbunatatire FCR 3–8% → -15 pana la -25 kg furaj/pig → economii 30–55 RON/cap la 2.0 RON/kg.
• Enzime (inclusiv fitaza): -2 pana la -6% consum specific si reducere P anorganic → economii 10–25 RON/cap.
• Faza suplimentara de hranire (3→4 sau 5 faze): -2–4% consum specific prin potrivirea profilului de aminoacizi → 8–20 RON/cap.
• Reducerea pierderilor la hranitori (design, reglaj): -1–3% furaj risipit → 5–15 RON/cap.
• Management termic: evitarea stresului caldura reduce degradarea FCR (2–4%) → 10–25 RON/cap.

La nivel de reglementare si orientare, FEFAC sustine eficienta furajelor si bunastarea, iar MADR si ANSVSA stabilesc cadrul national privind siguranta si trasabilitatea. Integrarea acestor cerinte in practica te ajuta nu doar la conformitate, ci si la costuri mai previzibile. Un plan bun porneste de la o oferta concreta de furaj pe faze, un buget de pret pe fiecare amestec si o tinta de FCR pe faze, cu monitorizare saptamanala a ADG si a consumului; orice deviere >5% fata de tinta merita investigata imediat.

Practici recomandate 2025 pentru reducerea consumului specific, conform organismelor de specialitate

Reducerea consumului total fara a sacrifica performanta se bazeaza pe pachete de masuri validate in ferme si promovate de institutii precum FAO, EFSA, universitati agricole europene si asociatii ale producatorilor de furaje (FEFAC). Un prim pilon este hranirea pe faze, ajustata fin la greutatea reala a lotului; al doilea este calitatea si siguranta furajelor (control micotoxine, umiditate, depozitare); al treilea tine de microclimat si apa, adesea subestimate. In 2024–2025, instrumente digitale de tip precision feeding castiga teren: cantarirea pe lot, curbe dinamice de hranire, senzori de temperatura/umiditate si monitorizare a consumului, cu alerte cand se depasesc praguri. Toate acestea converg pentru a stabiliza FCR si a scadea risipa.

Masuri cu impact masurabil (intervale tipice observate):

• Hranire pe 4–5 faze: -2–5% consum specific fata de 2–3 faze, prin potrivirea mai fina a lizinei si energiei.
• Peletizare si uniformizarea granulatiei 600–800 microni: -3–8% la FCR, ingestie mai constanta.
• Control micotoxine (DON, ZEN): mentinerea sub valorile orientative UE sustine apetitul; adsorbenti targetati pot limita pierderile cand loturile sunt la limita.
• Apa si adapatori: debit 1.0–1.5 l/min la finisare, 0.8–1.0 l/min in grower; sub aceste valori apar scaderi de 5–10% ale ingestiei.
• Ventilatie si racire estivala (pad cooling, ceata fina controlata): reduc stresul termic si protejeaza FCR in lunile calde.

In plus, strategiile de formulare cu enzime (xilanaze, beta-glucanaze) si emulsificatori ajuta cand creste utilizarea graului, orzului sau sroturilor cu fibre mai ridicate. FAO si programele europene de circularitate incurajeaza integrarea subproduselor, dar aceasta trebuie facuta cu evaluare digestibila riguroasa si cu sistem enzimatic potrivit, altfel creste FCR. Managementul sanatatii intestinale (vaccinari conform programului veterinar, probiotice/prebiotice cand sunt justificate economic) poate stabiliza aportul si reduce variatiile zilnice. La nivel de conformitate, ghidurile EFSA si reglementarile nationale impun standarde de siguranta ce, aplicate corect, reduc surprizele neplacute la consum si performanta. Combinand aceste masuri, nu este neobisnuit sa scazi consumul total cu 15–30 kg/pig pana la 100 kg, fata de un sistem nestrategizat, ceea ce se traduce in economii vizibile pe cap de animal si pe ansamblul fermei.

Exemplu practic: plan zilnic de hranire pe greutati pentru gospodarie mica vs ferma comerciala

Pentru a transforma principiile in cifre zilnice, iata doua profile simplificate pentru 2024–2025. In gospodarie mica, cu furaj complet cumparat si echipamente de baza, tinta realista este un ADG de 800–850 g si un FCR agregat 3.0–3.1; in ferma comerciala cu peletizare si control ambiental, te poti aseza la ADG 900–950 g si FCR 2.7–2.9. Vom organiza aportul pe benzi de greutate, deoarece cerintele se schimba vizibil la pragurile ~25 kg, ~60 kg si ~80–90 kg. Ambele planuri presupun acces liber la apa (raport 2.5–3.0:1) si monitorizare saptamanala a greutatii.

Gospodarie mica (furaj complet faina, flux 3 faze):

• 7–12 kg: 0.35–0.6 kg/zi; total de faza 4–6 kg; accent pe palatabilitate si igiena adapostului.
• 12–25 kg: 0.7–1.1 kg/zi; total 20–30 kg; trecere treptata la starter/grower.
• 25–60 kg: 1.5–2.0 kg/zi; total 85–105 kg; mentinerea temperaturii 18–22 C.
• 60–80 kg: 2.2–2.7 kg/zi; total 55–65 kg; furaj cu energie buna si fibre moderate.
• 80–100 kg: 2.7–3.1 kg/zi; total 65–85 kg; atentie la ventilatie pentru a evita scaderea ingestiei.

Total estimat gospodarie: 240–290 kg, frecvent 270–300 kg in functie de sezon si calitatea furajului. Pentru ferma comerciala, cu peletizare si fazare fina (4–5 faze), aportul zilnic este mai uniform si usor mai mic la acelasi ADG, datorita densitatii energetice si digestibilitatii superioare. De asemenea, pierderile la hranitori sunt mai mici (sub 1–2%) fata de 2–3% in sisteme cu echipamente mai vechi.

Ferma comerciala (peleti, flux 4–5 faze):

• 7–15 kg: 0.4–0.8 kg/zi; total 8–12 kg; adesea furaj prestarter/starter de densitate ridicata.
• 15–25 kg: 0.9–1.2 kg/zi; total 15–22 kg; tranzitie line spre grower timpuriu.
• 25–60 kg: 1.6–2.2 kg/zi; total 80–100 kg; enzime adaptate profilului de cereale.
• 60–85 kg: 2.4–2.9 kg/zi; total 65–80 kg; zona termoneutrala 16–20 C bine controlata.
• 85–100 kg: 2.6–3.0 kg/zi; total 40–55 kg; control fin al lizinei si energiei pentru FCR scazut.

Total estimat ferma comerciala: 250–280 kg in conditiile unui FCR 2.7–2.9 si ADG 900–950 g/zi. Daca sezonul este foarte cald si nu sunt masuri de racire, aporturile zilnice pot cobori cu 5–10%, prelungind zilele la abator si crescand consumul total datorita intinderii perioadei; masurile de ventilatie si racire cu consum redus de energie pot amortiza acest efect. Pentru ambele modele, verificarea saptamanala a curbei de greutate si corectarea fazarii la +/– 5 kg fata de tinta mentin reteta potrivita la porcul potrivit. La nivel de conformitate si siguranta, recomandarile EFSA si cerintele ANSVSA privind calitatea furajelor si a apei raman puncte fixe, iar consultarea periodica a unui nutritionist si a medicului veterinar te ajuta sa ramai in limitele optime 2024–2025.